Skip to content
VM Samael Aun Weor: Psihologie Esoterism Alchimie Gnoza Astrologie
Credinţa este cunoaşterea pură, întelepciunea experimentală directă
Samael Aun WeorMarea Rebeliune, cap 19
VOPUS | Gnoză arrow Înţelepciunea Gnostică arrow Glossa de Mihai Eminescu


Glossa de Mihai Eminescu

Imprimare E-mail
Scris de Editor VOPUS   

"Glossă" este titlul unei poezii din genul literar glosă, care a fost publicată în anul 1883, în primul volum de versuri al poetului naţional Mihai Eminescu. Criticii literari afirmă că această poezie este influenţată de filozofia budistă, deoarece multe din ideile lui Arthur Schopenhauer, marele filosof german; sau ideile din cartea sacră budistă, în versuri, numită Dhammapada, se regăsesc în această operă eminesciană.

Compoziţia poeziei,care are forma fixa, e alcătuită dintr-o strofă tema, denumită şi strofă nucleu, care va fi reluată cu ordinea inversă a versurilor în finalul textului. De asemenea fiecare vers-tema este explicat, în număr egal de strofe.

Tema poeziei constă în crearea unui cod etic al omului superior, care oferă învăţăminte oamenilor, pe baza autocunoaşterii şi experienţei sale filozofice. Tema filozofică a "Glossei" este condiţia omului în raport cu timpul.

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.

Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.

Glossa - de Mihai Eminescu

Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

"Glossa", Mihai Eminescu (1883)

Glossa - de Mihai Eminescu
Glossa
AddThis Social Bookmark Button
Comentarii (3)add comment

ana. said:

 
aceasta minunata poiezie,ma ajutat enorm ,in educarea copiilor mei.

era crezul nostru.
January 26, 2013

Valdemar said:

 
Poezia nu are legatura cu timpul, mai exact nu cu timpul linar, ci cu cel ciclic. Practic vorbim de RITM, una din legile Kybalionului. A fi fost influentat Eminescu de budism, e o speculatie - sa nu uitam ca criticii literari, majoritatea lor nu erau practicieni spirituali. Cel re-denumit Eminescu a avut oarte de un anumit tip de initiere, inconstienta si ancestrala, de tip cultural si cultual - de vazut informatiile date de Vasile Voiculescu, relativ la raporturile sale cu mentorul sau spiritual cel re-denumit Creanga Ion...
July 19, 2014

Diana Alexandra Dragoman said:

 
In aceasta lucrare literara ne sunt amintite cateva detalii care sunt prezente si in doctrina gnostica, care ne invata ca nu trebuie sa ne identificam cu problemele celor din jur, ci sa ne preocupam de propriul nostrum Tata, pentru a ne putea autoreliza. In alta poezie, tot a poetului national, intitulata "Luceafarul", scrie asa: "In cercul vostru stramt/Norocul vi-l petrece/Ci eu in lumea mea ma simt/Nemuritor si rece.". Atat in Glossa, cat si aici putem vedea ca un om care cu adevarat doreste sa acceada la asimilarea si trairea invataturii celei adevarate, trebuie sa traiasca in societate, insa sa aiba o viata contemplativa. Acest om va vedea in urma studiului cum societatea va ramane mereu atasata de cele lumesti pentru ca eul propriu, defectul psihologic sa se exacerbeze pana in momentul in care vom uita cu totul de Dumnezeu, de Marea Oepra. Eminescu stia acest lucru si a incercat sa il exprimein poeziile sale...
October 13, 2014

quote
bold
italicize
underline
strike
url
image
quote
quote

busy
 
< Carl Sagan - Palidul Punct Albastru   Rugăciunea unui indian american >

Stâlpii Cunoaşterii

Ştiinţă
Artă
Filozofie
Mistică/Religie